Ilustratii

Ilustatia - pe care o gasesc in carti, reviste, coperte, editoriale... este o imagine pe care o consider mult mai apropriata, cu care interactionez mult mai simplu si firesc. Existenta unei comunicari firesti intre text si imagine sau adaptarea si evidentierea partilor vizibile dintr-un text si apoi textul in sine din ilustratie formeaza un ansamblu care nu complica, ci vine sa contureze fara efortul greoi de "expozitie". Exista intotdeauna un calm atat de natural in ilustratiile din publicatii, te face sa te gandesti daca nu cumva ar trebui sa avem niste prompt cards cu desene cand vorbim sau macar un marker cu care sa putem mazgali oriunde ce incercam sa spunem.Poti sa izolezi intelesul intr-o imagine , o poti limita pentru a da o adevarata imagine asupra lucrurilor, asta nu micsoreaza deloc spatiul creativ.








imagini de pe http://clubulilustratorilor.blogspot.com/

Max Ernst

fragmente de video-restituire : interviu cu Max Ernst
http://nl.youtube.com/watch?v=e3_dtaKxWco&feature=related

Leonora Carrington

Leonora Carrington

Poezie si pictura, desen si text, suprarealismul pastreaza ambiguitatea formelor nedifinite ale imbinarii modurilor de exprimare.
Reactionand cu un "automatism" resimtit inainte de a lua contactul direct cu grupul suprarealist, Leonora Carrington alaturi de Marianne Van Hirtum, Gisele Prassinos si Remedios Varo, aduce o seducatoare paticipare feminina ca poet si pictor.
Il descopera pe Max Ernst prin lucrarea "Deux enfants sont menaces par un rossignol" si reuseste sa-l cunoasca in 1937 facand astfel contactul cu spatiul imaginativ al artistului, dar si cu viata sa.
Odata cu inceperea razboiului, cuplul Ernst-Carrington este bulversat si despartit, Max Ernst va ajunge in Statele Unite, iar Leonora Carrington dupa o oprire naucitoare in Spania unde este tinuta sub sedative puternice, va reusi sa se stabileasca in Mexic unde va activa in puternicul cerc suprarealist strans in jurul poetului Benjamin Peret. Relatia ei cu Remedios Varo ii va schimba viata, reusind sa lucreze impreuna prin intalniri frecvente, dar pastrandu-si caracterul artistic singular.
In 1948 are loc prima sa expozitite personala la New York, iar retrospectiva de la Muzeul de arta moderna din Mexic din 1960 ii va reaminti si "fixa" numele.

Construit aproape literar, universul imaginativ al lucrarilor este guvernat de o epicitate obligatorie care vine sa sustina efuziunea lejera a imaginilor folosite. Compozitia este structurata, scenografica cateodata, pentru a crea un plan primar ce spune o poveste cu ajutorul constructiilor fantastice, dar rezultatul nu este niciodata pierdut de o realitate considerata ca spatiu posibil.
































































































Max Ernst - "Deux enfants sont menaces par un rossignol"

daca reusim sa trecem de introducere

suie avec urmuz - meniu fix, fara bauturica

citeste Palnia si Stamate - stiu ca iti place literatura absurda. gusti un ionesco pe u, pe o .. cum iti place tie mai "tare". filistin sau nu, te omori dupa tot ce poate fi asociat in conversatii cu kafka: e placut, e kafkaian, kafkagean, kafkagit, ca kafka.
daca esti si cititor "Paula" - e clar te-ai cladit ca cititor dadaisto-realist.
Daca mai asculti si muzica si nu orice de muzica..nu mai muzica buna, nu? pai atunci e perfect, ca putem discuta mai bine si mai armonios..asa la un tete-a-tete, mai radem in stilul pavel gheo si ne gandim la legatura dintre versurile de la suie paparude si constructiile lui urmuz. de data asta nu glumesc.
deci e un fel de dada east pana la urma si o tot tinem asa.

A fost odata ca niciodata
7 baieti se omorau pentru o fata
Situatia in timp s-a cam denaturat
Baietii sunt gay femeile barbati
Poluarea i-a facut sa isi schimbe sexul
Isi fac modificari si corecturi cu flexul
Si pentru ca imaginea sa fie completa
In familie barbatul a devenit chiuveta
Va fi barbatul in viitorul apropiat
7 femei se bat pe un baiat
Acesta de frica se ascunde-n munti
Isi face cazermata inarmat pana-n dinti
Femeia enervata incepe sa lucreze
La masina timpului cu 6 viteze
Tot ce isi doreste e sa ajunga-n perioada
Cand baietii se taiau(?) sa-i cante-o serenada

fara alb-negru va rog

Bogdan Croitoru

cateodata lipseste culoarea din fotografii. Lipseste un tipat, o incruntare spontana, un capac de frutti fresh, claritatea, evitarea formelor naturale, lipsa de eleganta riguroasa si minimala.
am gasit un echilibru de realitate in lucrarile lui Bogdan Croitoru.

Iosif Kiraly - regim de intregire

Iosif Kiraly


"Reconstructiile" artistului blocheaza un timp distinct, pentru ca fragmentele "colajelor" sunt fotografii facute la ore, zile diferite, cand lumina, unghiul, atmosfera e schimbata, imaginea asamblata cu scotch de hartie conserva in esenta date reale. Timpii elapsed se masoara in neconcordanta suprapunerii, dar "periodizarea" este coerenta pentru ca merge spre a completa cadrul.
Desi comparat cu David Hockney, Iosif Kiraly vede si arata altceva. daca in lucrarile lui Hockney "strategia cubista" e folosita ca matrice pentru productia fotografica, la Kiraly imaginile create nu urmaresc sa arate o dimensiune revolutionara sau umbra cuiului ca statement (vezi Braque), ci observa si aduna stari, momente care pot construi ceva mai mult decat o imagine-studiu - e aici reusita surprinderii (in ambele sensuri) a vizibilului in prima ipostaza statica care isi amplifica intelesul raportat la privitor: primesti mai multe secvente in acelasi timp al aceluiasi lucru, le aduni si compui o forma personala si selectiva de a vedea.

chinese propaganda posters

Am redescoperit cele mai evidente aspecte avangardiste twentish century: afisul de propaganda rusesc constructivist cu grafica lui incredibil de echilibrata. Gandidu-ma la arta afisului am dat peste un album extrem de bogat in resurse vizuale privind afisul de propaganda din China (si in special perioada anilor 70). o lectura usoara, placuta si "ilustrativa".


chinese propaganda posters
from the collection of Michael Wolf
Taschen

Arta de propaganda - afisele cu imaginile eroilor comunismului sau a conducatorilor partidului sunt difuzate si ajung in casa fiecarui om (cateodata tiraje care planificau cate 3 afise pe cap de locuitor), facand parte din viata lui zilnica, "aratand" intotdeauna ce este bine de gandit si facut. conduita este astfel directionata iar expresia artistica intretine o suprafata atragatoare, usor de inteles, cu mesaje usor de citit din imagini. functia didactica este una centrala: posterele de acest gen trebuiau sa educe si sa ofere exemple de comportare corecta inducand un anumit sistem de credinte si reactii in fata a ceea ce se cuvine sa faci sau nu.
Arta ajunge sa fie filtrata in instantanee realiste in formate mici (de cumparat in librarii) sau extinse pe suprafete imense pe cladiri. vizualizarea permanenta a acestor fragmente de putere reuseste sa impuna un impact imens vizual care este la fel de bine exploatat si in societatea actuala. o imagine este mai repede receptata si acceptata decat un text, mediul cultural-artistic este astfel stabilizat in exemple de urmat, "clisee" de constructie, cat si canon - reprezentarea lui mao ("hong, guang, liang" rosu, luminos, stralucitor).
Albumul strange o arhiva panoramica a afisului de propaganda din China, dar si eseuri-introducere, cu o nota justificativa, cu o privire reala, din interior.