ziua mea, all day real exposure

imi dau seama ca ce este cu adevarat important si real pentru mine este chiar ziua mea, nu ziua in care sunt nascuta si pe care o ignor cu eleganta in fiecare an pentru a ma convinge ca nu voi imbatrani niciodata, ci ziua asta, maine, poate si ieri, cu tot ce este in ea, cu trezitul greu, cu rutina cosmetica lunga, cu tigarile stinse in ghiveciul plantelor insuportabile din camera, cu iluzia ca nu voi mai manca atat de mult, cu noptiera creata din carti suprapuse, cu rimelul uscat, cu miros de chanel no. 5 si pantofi ieftini, dar comozi, cu frica de a ajunge la cursuri tarziu, cu caratul la magazin a cutiilor pline de brose si bentite lucrate cu o seara inainte, cu rutina reply-urilor monosilabice la mailuri, cu geanta plina de nimicuri utile, asteptand dupa-amiaza for some inocent shopping, cu frecventa redusa la biblioteca, dar cu o manie pt cafenele, cu tigari, cu multe tigari si cu si mai multe cuvinte, extrem de multe cuvinte pe care le impart cu sinceritate cu persoanele pe care le iubesc tot timpul, dar pe care de multe ori le torturez cu rautati, bucatele de rautate pe care le servesc la rece cu o portie calda de nerabdare, persoanele pe care le iubesc si care ma adora chiar daca pocesc cuvinte sau nu ma prind din prima, care ma primesc chiar si aiurea imbracata, ametita sau fumata; ele inteleg cat de deformata si aberanta sunt si isi dau seama ca totul se combina perfect in interiorul meu pentru a ma face ceea ce sunt. ele sunt femeile din ziua mea, pentru ca sunt femei aceste persoane, pentru ca numai ele ma pot iubi asa, fara consistenta circumstantiala si fara obligatii stupide. sunt prietenele mele apropriate, cand le las atat de aproape si cand nu sunt depresiva, sora mea, colega mea din liceu, mama, colaboratoarea mea, vecina mea, bunica mea. ele construiesc ziua mea si ele sunt imaginile mele.
pentru ca, u see, sunt presata de imagini, sunt intinsa de ele pe jos, cum te-ar intinde un tip pe care nu-l cunosti in camera lui, cand deabia astepti sa-l cunosti.
imaginile mi-au construit tot universul meu, ca un ready-made rudimentar, ca o fractiune de album foto anapoda care se impleteste cu toata muzica pe care o ascult.
despre ele, imaginile mele, prietenele mele, zilele mele vreau sa scriu.