din seria voluntariate

Ma voluntariez zilele astea pe la sala Dalles in incercarea de a fi de ajutor in organizarea Bienalei Tinerilor Artisti care va avea vernisajul sambata asta, adica 4 octombrie de la ora 18:00.
Sunt in etapa de cunoscut oameni si incercat sa ma integrez in peisaj ..o sa revin cu un jurnal de bord al experientei dupa ce mai pun osu la treaba ceva timp... pana acum all is well.

Paul Neagu

mi-a consumat ceva energii duminica asta, nu am reusit sa-l duc exact unde voiam dar here it is .. un articol despre Paul Neagu :
de gasit pe www.artistiromani.wordpress.com (site la care sper sa contribui si in viitor cu materiale onorabile, un site facut cu dedicatie de catre o persoana cu adevarat driven si pasionata de arta - valentina). recomand.

spray it, say it

Subway Gigolos
Galeria Kollector
Blanari no.21 - Ollie Gang Shop

magazinele de "out"wear extrem s-au inmultit intr-un mod incredibil .. pe vremea mea exista boarder's ca epicentru al grooveului skate..adica sk8..si atat. Ce imi place la locurile astea inghesuite de outfituri, shuzuri si bagsuri icons ca eastpacku' este ca incearca sa combine registe diferite: carti cu tenisi, hanorace, ceaiuri, accesorii, reviste.
multe dintre ele reusesc sa creeze o atmosfera foarte chill si ok, matura ..cum e flowul in shopu de pe smardan. e cumva toata atitudinea pro sport, dar nu agressive alaturi de un front puternic eco .. cred ca deja magazinele astea merg pe o linie de marketing foarte bine delimitata, creand un intreg mod de viata in jurul produselor vandute ..care fiind de fashion pana la urma bricoleaza o imagine... chestia asta trebuie discutatata mai mult.. e un intreg subiect de cercetare..serios!
trebuie sa recunosc ca titlul expozitiei m-a determinat sa ma duc sa vad despre ce e vorba ..mai ales ca stiam ca va fi o expozitie de fotografie "lejera" in galeria din ollie gang shop m-am dus asa ..extrem(e) de degajata. Am petrecut relativ putin timp inauntru, dar imaginile raw de acolo sau care trebuiau sa aiba acest efect, taste si after taste mi s-au parut dragalase ..chiar simpatice.. nimic dur, real ..chiar daca "secventa reportaj" ar fi trebuit sa lase impresia asta. nu au putere, cruditate adevarata... mi se pare aproape trucata..dar cine stie ..cred ca nu mai am varsta ca sa pot aprecia corect si ..extrem.

colour me Kubr.. Bucharest.

zilele Bucurestilor, zile cu agitatie si viata.
20-21 septembrie

Universitatea in camuflaj, nu credeam ca va fi posibil... dar se potriveste perfect. the battle is on pentru a de-deprima orasul.
program de colorat, carte de colorat - oras de colorat.
incercare de a scoate oamenii din casa, din fata tv-ului, loggin off de pe mess - toate ca un fel de rehab pentru bucuresteni plictisiti, sechestrati de obicei in casa in week end.. sambata umbland prin centru puteai sa crezi ca traiesti intr-un oras chiar normal, asa cum ar trebui sa fie Bucurestiul: cafenele pline, magazine deschise pana tarziu, cu atmosfera degajata.

Jazz vibe

“Nonsincretismul Artelor”
Muzica Mircea Tiberian si Liviu Butoi
Video Ioana Ionescu Clidus
Poeme de Ion Muresan, Ioan Es Pop, Eugen Suciu
duminica, 21 septembrie

Bucurestitudine
Seara de jazz, poezie si arta video, intre prieteni la un pahar de pinot noir.

Poezia mai trebuie spusa si cu voce tare, nu citita intotdeauna in gand, in liniste. Exista teatru in poezie, o experienta care implica participare, real. Am urmarit cuvintele uitandu-ma la pantofii celui care “vorbea” poeziile, pe rand le-am privit picioarele ascultand.. nu stiu exact de ce am facut-o, poate pentru ca nu ma puteam uita direct in ochii lor, mi se parea prea violent sa fac asta, as fi stricat echilibrul subtilitatii prin care momentul era creat.

insertiile video au amplificat, au conturat muzica si au dat imagine senzatiilor literare. Imagine, sunet, cuvant la un loc, impreuna dar bine delimitate, structurale si individualizate prin pauze si repitivitate.

old age

ca sa-ti placa art nouveau-l ai nevoie de putin timp ..si jur ca nu conteaza ce browser folosesti.. ca sa apreciezi si sa ramai indragostit de art nouveau ai nevoie de mult mai mult, un background vizual solid lipsit de snobisme pentru ce e hot si ce e not in agenda fashionistului de arta. Daca acum suntem in perioada cartoon-photo-new-old media-si ce mai e - unde conceptualizarea e mama lor, eu sunt in perioada back to basics.. extrem de necesar: pentru un segment de contemporaneitate care respira numai prefabricate accesorizate, discutia despre artizanal, despre ornament si structura pur decorativa fara o functie etica sau programatica de convertire la dictatura eco .. este cel putin inexistenta.

cum iti dai seama ca esti inca un amator in probleme de arta? cauti artisti preferati, ii guglezi cu atentie si ii captezi in forma electrica, important: sa fie putin sau deloc cunoscuti si sa aiba lucrari de actualitate. te convingi ca iti place, ajungi sa te imbraci cu el pentru a te obisnui .. clar: "there is no sparkle"

cum isi pot da seama ceilalti ca esti real ? recunosti degajat ca impresionistii ruleaza chiar daca sunt supra expusi, prea bine cunoscuti si poate prea "banali"..i-ai cunoscut in musee d'orsay, ai avut o confruntare violenta, l-ai injurat putin pe renoir pentru lancezeliile tarzii, te-a batut gandul sa il scoti pe monet la o bere.. i-ai inteles numai dupa ce ai trecut prin toate formele de arta moderna.. spui sec ca iti plac pentru ca ce picteaza e frumos ..spui asta si razi..te gandesti cat de mult iti plac oamenii care te intreaba care e pictorul tau preferat ..ce intrebare odioasa .. iti vine sa-l bati ..arta se rezuma la optiuni de gust? da! imi place Botticelli pt ca arata incredibil, "da bine in galerii".
sinceritatea e trickul cand vorbesti despre arta, nimanui nu-i pasa de teorii, concepte, legaturi intre filosofie si pictura, punctari literare..
vrem feedback ..asta asteptam ..raspuns imediat ..ca pe mess .. aftertaste-ul e o chestie de ..gust.


am pornit de la un intro pe care trebuia sa-l fac pentru fotografiile cu arhitectura din oradea.. am plecat cu gandul asta si pe drum m-am enervat ..desigur momentul "secesionist" oradean merita un alt spatiu si un alt input, dar e antrenant sa te lasi putin dezarmat in fata lipsei de structura, sa disperi si sa te apuci sa scrii cam orice..aproape orice.. destul de abstract? devin prea contemporana.. la dracu, din nou.