astazi vom vorbi despre blazarea mea.
si vom porni de la o discutie pe care am avut-o ..de fapt o am chiar acum cu ionut.
tot folosesc cuvantul asta, mai trist e ca multi il folosesc ca sa ma descrie. in mare toti stim ce inseamna orice cuvant pe care il folosim ..adica stiu ce inseamna blazare, blazat dar cum rigoarea cere lucruri mai concrete decat ce as putea eu bricola sa sune ca o definitie, am cautat:
BLAZÁT, -Ă, blazaţi, -te, adj. Dezgustat, incapabil de emoţii şi de sentimente, indiferent.
BLAZÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre persoane) Care a devenit incapabil de a trăi sentimente sau emoţii puternice. /v. a (se) blaza
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. şi tranz. A(-şi) toci, a(-şi) pierde sau a face să piardă intensitatea simţurilor şi a emoţiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent.
e socant sa faci contactul cu sensul 'real', ala doctoricesc al cuvantului.. al oricarui cuvant.. si cum am o relatie de lunga durata cu acest cuvant in special parca acum este momentul cand imi dau seama "cu cine stau in casa".
prefer sa le iau pe rand: dezgustata - sunt. sunt dezgustata de toate combinatile care se fac prin lumea asta artisticoasa, de cercul inchis, de elitismul provincial, de incapacitatea de a participa sau a stii lucruri de altfel care ar trebui sa fie publice pentru ca se prefera sa ramana pentru a few good men. pentru ca ma scarbesc oamenii care au pretentii de tot felul dar nu au muncit niciodata pentru asta, pentru ca e o gramada de prost gust pe care instinctiv m-am antrenat sa nu-l mai observ dar care la un moment dat te loveste. dar dezgustul asta e fluctuant pentru mine cateodata e atat de coplesitor incat se transforma lejer in amuzament, pur si simplu ma amuza tot ce ma dezgusta, cateodata cad pur si simplu intr-o depresie frenetica agitata and i shut down...
incapabila de emotii si sentimente? un profil trist, a unei chestii jalnice oricum. sentimentele nu imi lipsesc si sunt chiar foarte usor de accesat si upgradat, ma impresioneaza aproape orice... dar de ce nu iese asta? nu sunt incapabila de emotii si sentimente... o sa-mi repet asta de mai multe ori.
indiferenta - i don't buy this... daca as fi indiferenta as fi in primul rand interesanta si foarte in regula. nu as mai avea stari de confuzie generala si alarme de pesimism.
sau care a devenit incapabil de sentimente si emotii puternice - aleg "a devenit" - exista o posibilitate, dar nu e decat un fire wall.. ce inseamna emotii puternice? ravasitoare? complexe? intense? puternic suna a ceva foarte decis, sigur, de neclintit - de unde atata stabilitate?
acum ca am trecut prin asta.. ca tot incerc sa-mi explic ce e blazarea asta, care e reteta? efecte adverse si recomandarile farmacistului.. cred ca ce am eu e o stare nu o devenire, o chestie progresiva, acumulativa ..adica ma simt "asa" de aproape un an jumate.. e la fel .. pe puncte: simt ca nimic nu are rost, ca totu(l) e in van, ca nu exista prea multi oameni in regula, ca sunt obosita si ca nimic din ce am facut nu are nici un rezultat.
asta ma face blazata? e de rau?
ma simt pierduta, dar nu cred ca sunt singura.. mi se pare insuportabil ca nu sunt mediocra in ochii celorlati... urasc ideea ca ceilalti ma vad ca nu stiu ce ingamfata doar pentru ca vorbesc si spun ce cred, ma enerveaza ca oamenii nu isi dau seama ce persoana simpla sunt de fapt si ca ies in 3d doar ca sa ma apar impotriva impermeabilitatii in general. ca am nevoie de chestia asta - sa ma exprim, sa comunic.. nu pentru ca as crede ca ce spun eu e relevant si nici nu vreau ca cineva sa fie de acord cu mine - asta ar insemna ca nu sunt prea atenti la ce spun - am nevoie sa spun ce gandesc si simt, asa crud, direct.. that's the real me, as good as it gets.
nu stiu care sunt optiunile, cum te lupti cu ce esti si cu felul in care reactionezi ... e ca in bitch cand spune tipai hate the world today, i know but i can't change.. poate si meredith brooks e blazata.
cum as putea fi blazata cand bob marley e poetul meu preferat?
cand beirut - elephant gun ma relaxeaza?
cand literatura cu adevarat buna inseamna mary poppins si doctorul au ma doare?
nu sunt nici indiferenta, nici incapabila de sentimente, nici tocita sau ce mai apare pe sus .
cred ca e 'doar' momentul asta cand imi dau seama ca nu mai am 16 ani si e atat de groaznic cum nimic in viata mea nu a fost si nu se compara cu nimic, nici cu operatia mea, nici cu toate chestiile nasoale prin care am trecut. si asta e climax-ul problemei pt ca sunt intr-o debusolare continua dar in acelasi timp e ceva in mine ..ca un fel de baterie de laptop dar cu electromotor care ma misca si ma face sa continui involuntar si practic merg inainte fara sa-mi dau seama ca fac asta ..si sunt total out of context.. e foarte derutant. sunt exact ca 'trage-impinge' din doctoru au ma doare - o parte din mine ar vrea sa se inchida intr-o debara, sa stea singura si sa planga, iar cealalta parte e hotarata, nu e fricoasa, actioneaza , merge inainte. asta e blazare?
i'm just havin a shitty year(s), i'm not a bad person.
garfield este alter ego-ul meu, intr-o alta viata am fost lasagna.
2 comentarii:
Mada, e altceva. Eu ma refeream la diminuarea pasiunii de la inceput (anul I), la dezamagirea (pe buna dreptate de altfel) provocata de multe din cursurile noastre, prezentate intr-un stil invechit, defectuos. Oamenii se schimba greu iar stilul si-l schimba si mai greu. Tu iti dai seama de greselile lor, de ceea ce nu e bine si ai capacitatea de a conferi un suflu modern si necesar sectiei de istoria artei. Diferenta este ca eu mi te imaginam luptandu-te in continuare cu sistemul, combatandu-i pe toti, dar fara a te enerva si a ajunge sa fii deceptionata. Arta este totusi un domeniu atat de predispus jonglarii cu interpretari si (re)definiri de concepte incat teoretic se poate ajunge sa argumentezi foarte corect un lucru pro cat si unul contra. Iar una din marile probleme ale scolii romanesti e deficienta capacitatii de debate fundamentat a absolventilor.
Mai e nitel si terminam, iar noi nu stim cu mult mai mult decat acum 2 ani sa descriem o expozitie sau o opera. Nu putem analiza intr-un mod profesionist un tablou, sa identificam tehnic acele elemente specifice, pe care sa le putem caracteriza in limbaj de specialitate si sa il putem evalua estetic intr-un articol de presa, sa putem actiona ca formatori de opinie si ca promotori ai artei...
De-asta, Mada, as vrea sa te vad mai putin dezamagita si mai proactiva, cautand solutii, propunand solutii, pregatind viitori studenti si chiar fiind mai ingaduitoare si cu cei care nu se ridica la inaltimea standardelor tale :)
doctorul au ma doare!!!!!! si eu aveam cartea aia. :)
Trimiteți un comentariu