Cateodata imi pare rau ca trebuie sa cumpar tot ziarul cand eu vreu sa citesc doar 2 pagini – cronica de arta si de teatru. Nu ma gandesc neaparat la bani ci mai degraba la paginile care nu vor fi citite niciodata – in mare parte editorialele din sfera – politic-economic-social si toate lucrurile astea utile.
Asa ca de multe ori imi vine sa-l intreb pe domnul de la ziare daca pot sa iau numai alea doua pagini – un fel de informatie la gramaj sau chiar feliata.
Chiar acum cateva zile m-am dus la libraria din fata muzeului literaturii si mi-am luat destule ziare (destul de multe pentru a nu putea sa le indes in geanta)..m-am grabit apoi ca sa ajung intr- o cafenea mai linistita si sa pot sa-mi analizez my little spoils of war. Pentru mine imaginea asta – cafea, ziare, tigari e clasica .. ma regasesc in decupajul asta regizoral.
Cum nu cred ca audiobucurile vor ajunge un must, nu cred nici ca newsletterele si diversele buletine de arta online pot inlocui placerea de a impaturi un ziar cu o mana si de a aprinde o tigara cu cealalta in timp ce ti se aduce cafeaua, e prea parizian pentru ai putea rezista. Nu e neaparat un ritual retro..dimpotriva, il vad ca pe cel mai firesc lucru pe care il poti face
3 comentarii:
Mada, you're blogging! Nice pics, pertinent comments...You're in my blog roll, girl!
Unele ziare ar trebui linsate .. si vandute in rate, ce'i drept ... eu am renuntat sa le cumpar... ma deprima ...
Prefer o carte langa cafeaua mea cu lapte ...
A...iar imaginea pe care ai construit-o la sfarsit mi se pare banala si totusi superba prin simplitate... "Cafeaua tigara si ziarul" suna a titlu de roman, nu ?
titlu de piesa de teatru sau de scurt metraj ..asta daca traim putin in zona "coffee and cigarettes".. banal ar fi sa nu ai bricheta.. superb ar fi sa te bucuri pur si simplu de acest moment..less is more ..isn't it?
Trimiteți un comentariu