Cartile postale in format reproducere de lucrari de arta.
Pe langa faptul ca plansele astea miniaturale sunt un souvenir, ele devin si o modalitate de comercializare a “produsului” muzeelor, galeriilor... prin promovarea lucrarilor hostuite.
Nu stiu daca sa ma simt vinovata cand imi cumpar aceste carti postale “artistice”, pentru ca le cumpar si le pastrez cu mare grija .. sunt mai mult decat o amintire sau reprezentarea unei picturi care mi-a placut .. pentru mine au si o legatura foarte ciudata cu locul pe care l-am vazut.. fiind sub egida muzeului actioneaza ca un fel de mini album inventariand lucrarile intr-un mod inedit. Nu cred ca sunt multe persoane care chiar sa foloseasca aceste postcarduri pentru a le trimite cuiva.. stiu multe persoane care le colectioneaza sau le tin chiar foarte atent in albume de fotografii.
Pot fi folosite si ca materiale in sine, atasate la un text sau chiar tinute pentru a vizualiza imediat o lucrare.. de altfel calitatea lor ca reprezentari este foarte buna.. alte imagini tiparite distorsioneaza exagerat lucrarile in sine cat despre fotografiile facute in salile de expozitie – they never work out.
Probabil intr-un dialog teoretic (asta imi aduce aminte de prezentarea mea si a sanzianei de la cerc ) ar putea fi considerate chiar kitsch. Ma intreb ,acum, care a fost scopul initial al vinderii lor in muzee ? Era calchierea unei nevoi turistice pe un suport usor de procurat sau mai mult decat asta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu